Trebuie sa iti demonstrez ca prietenia e mai mult decat definitiile alea siropoase pe care le dau filosofii sau ce-s aia. Pentru ca prietenia nu reprezinta `Acelasi suflet in doua corpuri diferite`, ca eu nu vreau sa imi impart inima cu tine, ca e doar a mea si nici nu vreau sa stiu ce simti tu cand nici tu nu stii! Prietenia e altfel pentru fiecare. A noastra e ciudata si frumoasa.
Pentru ca tu nu crezi in prietenie si zici ca e o tampenie care nu exista.
Pentru ca scriu toate astea ca sa iti demonstrez ca prietenia noastra e reala.
Pentru ca nu te poti abtine sa nu comentezi cand pun eu pe Facebook o melodie superba despre prietenie si incepi sa zici ca alea sunt minciuni.
Pentru ca `When you`re in need of love they give you care and attention` e o afirmatie adevarata.
Pentru ca asta faci si tu, desteptule!
Pentru ca zici ca nu stii sa fii prieten asa cum sunt oamenii normali si nu pricepi ca tocmai asta e ideea, tu nu esti normal, tu esti altfel!
Pentru ca daca ai fi `normal`, nu ai mai fi tu.
Pentru ca zicandu-mi ca tu nu stii sa fii prieten si ca fugi de tot ce e sincer si frumos, nu realizezi ca tocmai ai zis ceva sincer si frumos.
Pentru ca esti prietenul meu in fiecare zi.
Pentru ca nu stii sa minti sau nu pe mine, cel putin.
Pentru ca ochii tai nu pot sa minta, doar fac eu pe proasta.
Pentru ca numai tu ai facut sa sune dragut `Scarba nenorocita!`.
Pentru ca numai tu ai fi strigat asta in gura mare pe coridor si, sa dea naiba, ma oftic ca nu imi aduc aminte motivul!
Pentru ca spui ca esti un ratat de care nu-i pasa nimanui si tin sa te informez ca mie imi pasa. Si nu sunt singura, prietene!
Pentru ca imi arati melodii misto.
Pentru ca nu vrei sa recunosti ca tii la cineva, dar o faci indirect, prin gesturi.
Pentru ca stii cate sutiene am si ce culoare au.
Pentru ca ma tii in brate cand eu iti zic sa imi dai drumul.
Pentru ca nu vrei sa ma vezi trista si ma faci sa rad.
Pentru ca atunci cand nu esti prin preajma, iti simt lipsa.
Pentru ca ai parfumuri misto cu `esenta de Fogas`.
Pentru ca stii numele fiecaruia dintre fostii mei.
Pentru ca esti acolo cand am nevoie de tine.
Pentru ca atunci ca sunt fericita zici ca sunt nebuna, dar atunci cand plang, ma iei in brate si ma intrebi daca am nevoie de ceva.
Pentru ca ma trezesc intreband instinctiv `Unde e Rares?`
Pentru ca interpretezi tot ce zic.
Pentru ca zici ca eu interpretez tot ce zici tu.
Pentru ca nu ma apucam de debate daca nu erai tu.
Pentru ca ma faci sa ma simt bine cand nu ma simt bine. (astept sa comentezi la asta)
Pentru ca imi zici ca arat bine cand eu iti zic ca am fundul mare. (si la asta)
Pentru ca imi zici ca am picioare frumoase. (Multumesc!)
Pentru ca ti-e atat de greu sa spui doua cuvinte incat te-as pune sa asculti numai Taxi- Cele doua cuvinte.
Pentru ca esti un ursulet dragut care ma incalzeste si la propriu si la figurat.
Pentru ca incepi sa injuri in cele mai penibile momente.
Pentru ca faci misto de diriga.
Pentru ca faci complimente in fiecare zi si nici macar nu realizezi ce chestii dragute spui.
Pentru ca te rogi de mine 3 zile sa te iert si cand o fac, nici macar nu reactionezi.
Pentru ca te-am dat afara din banca.
Pentru ca ma tii in brate cand eu iti zic sa ma lasi in pace.
Pentru ca esti mai varza decat mine la chimie.
Pentru ca te impiedici si aterizezi la picioarele mele.
Pentru ca nu te superi cand fac misto de tine.
Pentru ca eu iti zic ca tin la tine si tu zici `Multumesc!`.
Pentru ca stiu ce e iubirea.
Te iubesc, prietene!
sâmbătă, 29 octombrie 2011
duminică, 23 octombrie 2011
Labirint
Lacrimile dispar in ploaie
si se contopesc cu o biata picatura,
ce cutreiera aerul
fara pic de anvergura.
Ma gandesc obsesiv la tine.
Sunt intr-un labirint ciudat
cu multe serpentine.
Stai intins pe iarba
si fumezi a mia tigara.
Acesta-i tabloul imaginat
de senzatia c-ai fabulat.
Savurez prajitura cu tradare,
caci e facuta din umana natura.
Cer prea mult ca firava faptura
sa incalce stravechea formula?
Invingatorul e intotdeauna singur;
poate ca si invinsul.
Ajungi la fitil si tragi cu nesat,
antagonistul radios s-a inecat.
Lacrimile dispar in ploaie...
si se contopesc cu o biata picatura,
ce cutreiera aerul
fara pic de anvergura.
Ma gandesc obsesiv la tine.
Sunt intr-un labirint ciudat
cu multe serpentine.
Stai intins pe iarba
si fumezi a mia tigara.
Acesta-i tabloul imaginat
de senzatia c-ai fabulat.
Savurez prajitura cu tradare,
caci e facuta din umana natura.
Cer prea mult ca firava faptura
sa incalce stravechea formula?
Invingatorul e intotdeauna singur;
poate ca si invinsul.
Ajungi la fitil si tragi cu nesat,
antagonistul radios s-a inecat.
Lacrimile dispar in ploaie...
marți, 18 octombrie 2011
Forget love - I'd rather fall in chocolate!
Ma simt ciudat, adica am o stare ciudata...sau poate ca eu sunt ciudata. Poate ca imi pun prea multe intrebari, poate ca innebunesc lumea (am niste prieteni pe care daca i-as pierde nu as mai sti cine sunt), imi innebunesc prietenii (si ei, saracii, ma suporta), poate ca e extrem de ciudat ca am ajuns dupa o gramada de timp sa scriu, iar, la persoana I.
Desi am o stare ciudata si in mintea mea nu e decat `stai chill, femeie!` (replica la care automat imi vine in cap Claudia si atunci imi spun ca o sa ma omoare cineva daca nu ma calmez, Apropo, multumesc!), ma simt bine. Nici macar nu stiu sa definesc acest `bine`, dar ma simt implinita cu ceea ce sunt eu acum. Ma uit inapoi si vad ce drum am parcurs, ma uit inapoi si vad cat m-am maturizat, ma uit inapoi si vad ca am capacitatea de a alege Bine si apoi, imi dau seama ca asta e drumul pe care il parcurgem fiecare dintre noi. Poate ca eu gandesc sau simt prea mult lucrurile astea, ca orice alta chestie pe care altii o numesc `de cacat` care mi se intampla. Daca nu o analizez, nu ma simt eu bine. Eu trebuie sa analizez, daca nu analizez, nu sunt eu. Pe bune acum, mi-ar spune prietenii ca sunt drogata daca as sta cuminte, cu castile in urechi, fara sa ma apuc sa comentez versurile melodiei respective. Sau daca ar trece pe langa mine un tip care arata bine si scoate pe gura tampenii si eu as tacea din gura fara sa fac o fata foarte sugestiva prin care ii dau aluia de inteles ca e prost sau doar incult. Si nici nu ma pot abtine sa nu-mi arat satisfactia cand vad un tip care arata bine si mai are si ceva in cap(mai rar, dar se intampla, am descoperit de curand). Nu-i asa? Mi-ati spune ca nu-s normala....nu sunt si nici nu vreau sa fiu. Acum, depinde ce intelegi prin normalitate si daca vrei sau nu sa te incadrezi in normalitatea secolului XXI. Pai frate, eu nu vreau sa ma imbrac cu niste pantalonii de zici ca ai spalat cu ei pe jos, nici cu un tricou roz, nici sa nu ies din casa nemachiata pentru ca mi se pare o porcarie, doar n-am 100 de ani si mi se vad ridurile. Eu ies nepieptanata pentru ca in incalceala din capul meu numai pieptenul mai lipsea.Nu vreau sa ma apuc sa-l ascult pe Salam (decat in ora lui Hanganu in Sala de Festivitati a CNILC pentru ca a fost un moment istoric) decat daca vreau sa arat diferenta dintre cum arata Romania la nivel mondial si cum arata Noua Zeelanda. Ma scuzati ca nu sunt normala! P.S. Nu sunt singura! ;)
Ieri am avut o ora super de engleza in care am vorbit despre dragoste, dar nu siropos si nu gandindu-ne la trandafirasi si la Ziua Indragostitilor (care apropo, e un cacat...de ce trebuie sa fie desemnata o zi in care sa iti manifesti iubirea si de ce ne manifestam iubirea cu inimioare de plus? din punctul meu de vedere, o vorba buna si o imbratisare cand nu esti in toane bune ar fi mai de folos). Am vorbit despre dragostea secolului vitezei, despre faptul ca multi dintre oameni (printre care si eu. Recunosc, m-am simtit!), spunea profa, nu au curajul sa isi asume ceea ce simt, nu au curajul sa riste. Spunea Oana: `Drive in nothing to bring it all!`. Doar ca eu, copil tampit, care analizeaza tot, ma intreb: `Dar daca nu primesti nimic in schimb, daca acel cineva o sa isi bata joc de sentimentele tale?`sau `Si pana la urma, dragostea nu e tot ce conteaza, n-a murit nimeni ca nu are o persoana cu care sa se tina in brate. Ca doar, na, ne canalizam energia si dragostea neimpartasita catre altceva`. Asta daca nu incercam sa ne sinucidem, ca e o moda observ. Si probabil ca multi dintre compatriotii mei gandesc asa. Da, din punctul asta de vedere sunt o ciudata lasa care mai e si orgolioasa pe deasupra. Prietena mea imi spunea ieri `Da femeie, pentru mine, care te cunosc, inseamna mult faptul ca ai vorbit cu el, ca ai rupt 2 ore din timpul tau pretios(pe naiba!) sa vorbesti cu el, dar DAR, el nu are cum sa stie asta pentru ca nu te cunoaste. Si inchipuie-ti de ce nu te cunoaste: pentru ca nu il lasi!`
Ca o concluzie: sunt ciudata, orgolioasa, lasa si profa de engleza ma pune mereu pe ganduri pentru ca imi `citeste` cele mai ascunse sertare ale spiritului. Habar n-aveam in clasa a 9-a ce noroc a dat peste mine atunci cand am intalnit-o pe profa de engleza si nu-s singura care are parerea asta...asta crede intreaga grupa. pardon, clasa!
Macar sunt ciudata si zbuciumata pe spatiul meu, ca doar de aia se numeste blogul asta `Restless Heart Syndrome`, nu doar pentru ca imi place melodia asta.
Desi am o stare ciudata si in mintea mea nu e decat `stai chill, femeie!` (replica la care automat imi vine in cap Claudia si atunci imi spun ca o sa ma omoare cineva daca nu ma calmez, Apropo, multumesc!), ma simt bine. Nici macar nu stiu sa definesc acest `bine`, dar ma simt implinita cu ceea ce sunt eu acum. Ma uit inapoi si vad ce drum am parcurs, ma uit inapoi si vad cat m-am maturizat, ma uit inapoi si vad ca am capacitatea de a alege Bine si apoi, imi dau seama ca asta e drumul pe care il parcurgem fiecare dintre noi. Poate ca eu gandesc sau simt prea mult lucrurile astea, ca orice alta chestie pe care altii o numesc `de cacat` care mi se intampla. Daca nu o analizez, nu ma simt eu bine. Eu trebuie sa analizez, daca nu analizez, nu sunt eu. Pe bune acum, mi-ar spune prietenii ca sunt drogata daca as sta cuminte, cu castile in urechi, fara sa ma apuc sa comentez versurile melodiei respective. Sau daca ar trece pe langa mine un tip care arata bine si scoate pe gura tampenii si eu as tacea din gura fara sa fac o fata foarte sugestiva prin care ii dau aluia de inteles ca e prost sau doar incult. Si nici nu ma pot abtine sa nu-mi arat satisfactia cand vad un tip care arata bine si mai are si ceva in cap(mai rar, dar se intampla, am descoperit de curand). Nu-i asa? Mi-ati spune ca nu-s normala....nu sunt si nici nu vreau sa fiu. Acum, depinde ce intelegi prin normalitate si daca vrei sau nu sa te incadrezi in normalitatea secolului XXI. Pai frate, eu nu vreau sa ma imbrac cu niste pantalonii de zici ca ai spalat cu ei pe jos, nici cu un tricou roz, nici sa nu ies din casa nemachiata pentru ca mi se pare o porcarie, doar n-am 100 de ani si mi se vad ridurile. Eu ies nepieptanata pentru ca in incalceala din capul meu numai pieptenul mai lipsea.Nu vreau sa ma apuc sa-l ascult pe Salam (decat in ora lui Hanganu in Sala de Festivitati a CNILC pentru ca a fost un moment istoric) decat daca vreau sa arat diferenta dintre cum arata Romania la nivel mondial si cum arata Noua Zeelanda. Ma scuzati ca nu sunt normala! P.S. Nu sunt singura! ;)
Ieri am avut o ora super de engleza in care am vorbit despre dragoste, dar nu siropos si nu gandindu-ne la trandafirasi si la Ziua Indragostitilor (care apropo, e un cacat...de ce trebuie sa fie desemnata o zi in care sa iti manifesti iubirea si de ce ne manifestam iubirea cu inimioare de plus? din punctul meu de vedere, o vorba buna si o imbratisare cand nu esti in toane bune ar fi mai de folos). Am vorbit despre dragostea secolului vitezei, despre faptul ca multi dintre oameni (printre care si eu. Recunosc, m-am simtit!), spunea profa, nu au curajul sa isi asume ceea ce simt, nu au curajul sa riste. Spunea Oana: `Drive in nothing to bring it all!`. Doar ca eu, copil tampit, care analizeaza tot, ma intreb: `Dar daca nu primesti nimic in schimb, daca acel cineva o sa isi bata joc de sentimentele tale?`sau `Si pana la urma, dragostea nu e tot ce conteaza, n-a murit nimeni ca nu are o persoana cu care sa se tina in brate. Ca doar, na, ne canalizam energia si dragostea neimpartasita catre altceva`. Asta daca nu incercam sa ne sinucidem, ca e o moda observ. Si probabil ca multi dintre compatriotii mei gandesc asa. Da, din punctul asta de vedere sunt o ciudata lasa care mai e si orgolioasa pe deasupra. Prietena mea imi spunea ieri `Da femeie, pentru mine, care te cunosc, inseamna mult faptul ca ai vorbit cu el, ca ai rupt 2 ore din timpul tau pretios(pe naiba!) sa vorbesti cu el, dar DAR, el nu are cum sa stie asta pentru ca nu te cunoaste. Si inchipuie-ti de ce nu te cunoaste: pentru ca nu il lasi!`
Ca o concluzie: sunt ciudata, orgolioasa, lasa si profa de engleza ma pune mereu pe ganduri pentru ca imi `citeste` cele mai ascunse sertare ale spiritului. Habar n-aveam in clasa a 9-a ce noroc a dat peste mine atunci cand am intalnit-o pe profa de engleza si nu-s singura care are parerea asta...asta crede intreaga grupa. pardon, clasa!
Macar sunt ciudata si zbuciumata pe spatiul meu, ca doar de aia se numeste blogul asta `Restless Heart Syndrome`, nu doar pentru ca imi place melodia asta.
sâmbătă, 1 octombrie 2011
Verde
Eu iubesc verdele,
e culoarea puritatii. Eu asa o vad.
Ce inseamna pentru tine puritatea?
Eu o vad cu rosu pe unghii
si alb in suflet,
cu creion gri manjit la ochi
si lacrimi in colturi,
cu suvite castanii
si bucle ravasite,
cu parfum dulce imbibat in haine
si iasomie in nari.
Cum e puritatea ta?
Padurea mea e verde,
cu multi brazi si pasari
zambitoare,
cu soare insorit,
epitet pleonastic si paradoxal,
ce-l simt in mine insami, filosofal.
Pentru ca asa e verdele meu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)