Caimac

Ma priveste cu
o privire tampa de om
care nu intelege
de ce nu intelege.

El ma-ntreaba neincetat
de ce cutreier cuvintele
in lung si-n lat.

El bea cafeaua
cu caimac,
fierbinte, fara zahar;
si urla macabru
ca s-a saturat.

Isi fumeaza tigara,
privindu-ma indescifrabil.
Imi spune ca-s frumoasa
cand cer
un fursec mancabil.

Ii place licenta-mi
poetica
si adora iubirea
platonica.

Ciudatenia nu se poate
exprima in cuvinte.

Have a cigar

A zis-o un om mare: `cea mai bună amantă țigara, frate,

Nu te ceartă, nu e niciodată obosită, mereu are chef și mereu te face cum trebuie.`

Valuri zbuciumate

Mai lasa-ma o clipa.
Mai lasa-ma o zi.
Mai lasa-mi o secunda
de gandire.
Inca un fosnet
al parfumului tau.

Cand nu-ti mai doresti
un lucru, il primesti.
Devii debusolat, de parca
mii de valuri zbuciumate
pe mal te-au aruncat.

Trupurile ne-au adormit
dimineata, dupa ce
muscaturile s-au transformat
in vanatai.

Mintea ne e lipsita
de ratiune.
Inima ne e lipsita
de iubire.
Totul e lipsit
de tot.

Era puternic si, la
umbra lui, am murit
de dragoste.

Moarte in cuvinte

Vorbele se pierd
in imaturitate(caci esti un copil).
Vorbele se pierd
in minciuna spusa in soapte.

Sarutul se pierde
in noaptea de cristal.
Sarutul se pierde
in gustul amar.

Privirea-ti se pierde
in lacrima sarata.
Privirea-ti se pierde
in scuza rasuflata.

Pana si poezia se pierde
in cuvinte fara sens.
Poezia se pierde
in promisiuni ce pier.

Sentimentele se pierd
unde pietrele-ti zambesc.
Sentimentele se pierd
unde fulgii ma-ncalzesc.

Inima-mi renaste mereu.
E o utopie.

Poezie

Tristetea devine poezie.
Revolta devine poezie.
Disperarea devine poezie.
Remuscarea devine poezie.
Speranta devine poezie.
Moartea devine poezie?

Ce este moartea?
Un sentiment, o stare, o idee?
E sfarsitul sau e tocmai inceputul?
E totul, e nimic?
E cuvantul pe care amarui
chiar l-am simtit.

Ce este poezia?
O idee exprimata in mod direct?
O stare ce te face sa te simti perfect?
sau sentimentul care e oricum,
dar nu concret?

Cand e rosie,
Cand e neagra,
Cand e gri.
Cand te doare,
Moartea devine poezie. Doare.

Ce ti-e si cu prieteneala asta

   Replica celebra a unui prieten celebru. `Ce ti-e si cu prieteneala asta?`
   Mai frate, cand ai prieteni, ai la cine sa apelezi, ai cu cine sa razi, ai cu cine sa plangi si eventual, pe cine sa bati cand ai nervi.
   Cand ai prieteni, aia urla unii la altii ca nu stiu cum sa te ajute si in final, apar de manuta ca sa te scoata pe tine din situatiile limita. Cam asa fac prietenii mei. Uneori imi vine sa-i omor, alteori sa-i pup, alteori sa le zic ca mor fara ei(dar asta suna a manea, deci ma abtin). E fain cand ai prieteni, are cine sa te imite cand incepi sa razi ca un retardat si sa iti scoata ochii ca tu ai nota mai mare la mate(Crina), are cine sa faca misto de tine (Rares), are cine sa te intrebe daca ti-ai facut tema la mate (Denisa), cine sa iti zica ca esti proasta sau ca esti o idioata (Maria),cine sa iti zica cu o moaca adorabila `Love ya bitchhhh!` (Tyo) si cine cu o fatuca sincera `Te iubesc maaa!`(Diana). Nu-i numesc pe toti ca apoi se simt unii prost ca le fac replicile celebre publice.
  Prieteneala e frumoasa cand ai parte de ea, cand are cine sa te ia in brate, cine sa iti deschida ochii si cine sa te faca sa razi. Cand n-ai parte de ea, ei bine, e mai naspa ca stai si te uiti cum au altii parte de prieteni adevarati si tu nu. Si atunci te apuca o depresie din aia de iti vine sa te arunci de pe liceu (gura!ca nu bat apropouri) si eventual incepi sa plangi si sa mananci ciocolata (ca asa e moda prin filmele americane, asa fac pitipoancele, plang si mananca ciocolata).
  Eu mai am un prieten dragut si pufos, il cheama Tom si e cel mai dulce pisoi din lume.Paranteza: Maria taci! E dulce,mai dulce decat tine! Tu ai doar ochii aia verzi frumosi! hai fie, si fundul. E cel mai important barbat din viata mea, tot ce mi-as putea dori. Grijuliu, atent, pufos, amuzant si toate cele. Pacat doar ca din cauza lui trebuie sa imi schimb tricourile cam des ca isi baga gherutele in orice tricou am cand il iau in brate. Ca asa e cu dragostea, dragalestii fiintele dragi. Dragoste, dragi, dragalesti, prea multe dulcegarii, stiu.
   Prieteneala presupune si certuri si chestii pe care nu prea vrei sa le faci. Ca mie una nu-mi place sa urlu la Crina si sa o vad ca face fata aia de catelus plouat cand ai zic ceva ce nu-i convine, dar e dragut cand vine sa imi zici ca sunt scorpie si ca ma iubeste pentru asta. Acum, eu ce sa fac? Nu-mi ramane decat sa le multumesc astora pe care-i numesc prieteni ca ma suporta. :))
  Pentru fete: `Te iubesc, fa bitch!`
  Pentru baieti: `Te iubesc si atat! Merci ca imi salvati viata cand nu-s in stare sa o fac de una singura!`
  Pentru aia care stiu, inca sunt traumatizata!:))

Sageata otravita

Pasarea era prinsa far` de scapare

in a vulturului plasa.

Descoperi ca soarele dispare, luna

nu apare, iar el..

El o priveste.

-Ai rade daca ti-as spune

ca te iubesc?

-Poftim?!

-Haide, raspunde-mi! e o intrebare simpla.

Da sau nu???

-Ce vrei sa spui, pasare proasta?

Dar pasarea pleca si

nu-i mai explica nimic.

Raspunsul ii fusese zidit

si consimtit.

Vulturul ramase consternat

in fata cuvantului de prada adresat.

Trecura nopti, trecura zile,

dar pasarea nu se intoarse.

Vulturul vana pentru supravietuire

si observa cu uluire

ca-n urma pasarii nimic

nu mai ramase.

Fluturi nu, pasari nu,

doar un gol ciudat

in orificiul de mancat,

Raspunsul incolti in inima sa,

dar deja era tarziu;

vanatoarea se terminase, iar

pasarea plecase.

A fost o pasare vanata ce

s-a transformat in pradator,

caci sageata otravita lovit-a

vechiul vanator.

Double D Day

     Durerea si Dezamagirea nu se pot exprima iin cuvinte, sunt doar niste stari pe care le ai sau nu, pe care le intelegi sau nu, cu care te confrunti sau nu. Durerea se sparge in mii si mii de bucatele pana ce, odata cu trecerea timpului, se amelioreaza si dispare, ramanand doar o cicatrice care-ti va aminti ca a fost ceva, candva care te-a facut sa plangi. Dezamagirea este ceva mai `urat`, din punctul meu de vedere, pentru ca odata ce ti-ai pierdut increderea in ceva sau in cineva, sunt mici sanse ca increderea ta sa fie recastigata. Nicolae Iorga spunea ca `Increderea nu se pierde decat o singura data`.

    Isi dorea ca el sa fie acolo, sa o stranga in brate si sa-i arate ca-i pasa, ca nu a uitat-o si ca nu-i este indiferenta, dar Dezamagirea se contopea cu Durerea si ambele o compleseau. Isi pierduse increderea in el, in faptul ca el isi respecta promisiunile si angajamentele, in cuvintele lui care erau total contrare faptelor...Nu mai avea incredere nici macar in ea, in propria-i judecata, desi inima ii spunea ca procedeaza bine, ca trebuie sa lase totul in urma si sa nu se consume pentru ca `Exista oameni pentru care merita sa te consumi si oameni pentru care nu`, doar ca ea a crezut pana acum ca el este unul dintre cei care merita atentia ei. Oare judecata si sufletul ii jucasera feste?
    E greu sa pierzi un iubit, si mai greu sa piezi un prieten, dar cel mai greu este sa-i pierzi pe amandoi.Sau poate ca totul este o iluzie, poate ca ea nu a pierdut nimic, poate ca timpul le va rezolva pe toate, iar ea este nerabdatoare. Poate ca ea nu a pierdut nimic, poate ca lucrurile s-au rezolvat de la sine, dar el a pierdut ceva...Increderea ei!

`Dispretul inseamna de atatea ori numai neputinta de a pretui.` (Nicolae Iorga)

Tragedie poetizata

Toti spun ca iubirea e ceva frumos.

De fapt, e un os ce nu ramane

niciodata intreg,

ci se sfarama mereu pana ce

toata materia sa dispare,

fara a lasa nimic de recuperat

in cale.

Supravietuiesc zilelor intunecate

de asteptare,

boemizate de lasitatea fiintei

metamorfozate in idiotizare,

Ma hranesc din propria-mi nenorocire,

zambesc sarcastic auzind cuvantul

`iubire`.

Imi beau propriul sange,

traind verbul `a plange`.

Sarut o amintire stramba

si ciudata,

rugandu-ma sa se termine

tragedia poetizata.

Pata de abur

Iubirea e un taram

mai presus de noi,

in care lucrurile-s cu susul

in jos si care

cartea de reguli a ros.

Miros geamul la amurg,

vad sentimente care curg,

simt cum imi pierd si cele

din urma contururi,

aud melodia noastra crescanda pururi.

Iubirea e un taram

mai presus de noi;

nu tine cont de anotimp sau ora

si se comporta ca o aurora.

Cei doi indragostiti dupa imbratisare,

au realizat ca in lumea lor

nimic nu moare.

De ce iubeau oare atat iubirea,

tornada de anotimpuri colorand un cer,

ca o pata de abur, iarna

cand e ger.

Paradox

 Soarele se scufunda-n mare,

iar ochii-l privesc indragostiti

cum moare.

Cerul noptii acum ma lasa rece,

prefer alcoolul ce

prin gatu-mi trece.

Candva visam saruturi repetate,

mistere rezolvate; acum

le-am uitat pe toate.

Poate ca am uitat

cum sa iubesc.

Poate ca vad, dar nu privesc.

De ce-mi amintesc de tricoul verde.

De ce nu mai sunt naiva ca altadata?

De ce-mi place oja rosie mata?

Se aude o chitara in surdina.

stiu ca-i imposibil, dar

inca-l astept sa vina.

Am fost doi…

August infinit

    Vara, nebunie, soare, apa, mare, nisip, aer, iubire, familie, femeie, caldura, august, 16, infinit, vama veche, cantec, rochie, poezie, muzica, geanta, casti, literatura.

   Contrar asteptarilor, data fiind caldura inabusitoare, avusese o zi perfecta. Echipata cu un maiou negru, cu niste pantaloni bej de in si cu anticele ei sandale comode, cu buclele-n adierea usoara a vantului si cu mama ei de mana, s-a pus pe cutreierat orasul si magazinele. Orasul  frematand odata cu bataile inimii ei, sacosele pline cu haine pana la refuz si rasul cristalin, cunoscut si reconfortant al mamei sale, soarele care nu era prea arzator si muzica preferata au umplut prima parte a zilei.
   Evident, a ajuns acasa extenuata, hotarata sa faca un dus racoritor care sa o alinte asa cum obisnuia sa faca in verile copilariei ei cand se moscolea toata de inghetata cu cacao. Dupa-amiaza s-a desfasurat cum nu se putea mai frumos si mai relaxant, cu o carte, cu soare, cu apa si piscina, cu o piele maronie care se confunda cu costumul de baie. `Esti dulcea mea ciocolata cu lapte`, ii striga nonsalant mama ei peste umar in timp ce alerga pe scarile casei pentru a-i aduce o bucata racoritoare de pepene. `Yummy`, replica preferata cand venea vorba de pepene... O zi de vara ca-ntre fete, visul oricarei adolescente care stie ce inseamna certurile zilnice si interminabile cu parintii `care nu inteleg nimic`., una dintre ultimele zile calduroase de vara inainte ca toamna sa se instaleze cu ploile ei multu iubite care probabil ca ii vor da un aer nostalgic.

In ochii tai rade marea

- Imi place la mare pentru ca e curat tot timpul si pentru ca e sarat.
- Da, marea te spala.
- Si te sareaza.
- Tu ai fost vreodata la mare?
- Nu, dar am visat ca am fost. Intr-o zi mi-a intrat nisip in ochi si am plans toata ziua.
- Si cand ai intrat in apa ti-a iesit.
- Da, si am visat o casuta de paie pe plaja in care o sa stau si iarna si vara.
- Si mai e cineva in ea?
- Nu, doar noi doi...aaa...si marea.


O lasese in mijlocul plajei, cu niste sentimente de mijloc, cu un caiet plin cu poezii care ajunsese la mijloc. Care e substanta mijlocului in care era prinsa? Faptul ca intotdeauna a vrut sa fie in miezul problemei, curiozitatea care omoara pisica, iubirea care o cuprinde de mijloc si care o arunca in valuri pentru ca mai apoi sa o prinda si sa o sarute, sugandu-i viata? Care e substanta mijlocului? Totul si nimic? Poate ca da... Poate ca el era substanta.
Vrea sa stie cum va fi viitorul, ce o asteapta dincolo de nisipul fin si de marea albastra.... Vrea sa stie tot, doar ca viitorul o sperie. Ea stie ca se va intampla ceva care o va consuma din toate punctele de vedere si stie ca poate opri asta, doar ca...ea nu vrea.


-Pai si cand e furtuna nu intra apa in casuta?
- Nu, cand e furtuna intram noi in mare si ne plimbam pe valuri.


Nisipul pastreaza inca urma pasilor lor.

Pentru pisica - Doru Davidovici

Plecarea în care rămâi, cea mai tristă plecare -
Nu ajungi nicăieri înainte şi privind înapoi
Plecând pe veci miercuri şi întorcându-te joi
Ca un vapor uitându-şi parâma legată la chei
Lucrurile sunt aşa cum sunt ele, nu cum vrei să le iei.
Învaţă când se trânteşte o uşă, chiar dacă-ţi pierzi mâna în ea.

E mult mai bine aşa
Decât o uşă întredeschisă, prin care trece un curent de aer subţire
Înroşindu-ţi nasul
Lăcrimându-ţi ochii
Şi schimbând întreaga ta fire
(Neîmblânzită).
Răsuceşte-te brusc şi du-te călcând apăsat cu un zâmbet pe faţă,
Chiar dacă fiece pas te costă un an ori doi ani de viaţă,
Învaţă să fii faţă de tine însuţi cinstit
Face parte din lucrurile de neclintit,
Chiar între munţii care se bat cap în cap.
Mâna întinsă nu se refuză, ştii bine,
Dar, înainte de a strânge o mână întinsă, întoarce-te-n tine,
Priveşte
Cântăreşte
Gândeşte
O legătură nicicând începută mai uşor se sfârşeşte,
Chiar dacă doare.
Orice mână întinsă şi strânsă e un pact încheiat.
Pentru mult timp.
(Uneori, pentru personala vecie.)
Totdeauna se ştie
Cum începe dragostea sau o prietenie,
Cum se termină - e mai greu de aflat.
Un lucru e sigur: să pleci atunci când e de plecat,
Fără să priveşti înapoi,
Din nou singur cu tine.

... Aţi fost doi.

Vis in culori

Te-am visat in culori

si m-am gandit cum sa ajung

la nori.

Am scris mereu, continuu, neincetat,

te-am urat si adorat.

Cine a mai facut asta, copile?

Cine s-a mai gandit in vis

cum sa ajunga la tine?

Nu-ti uit carliontii incurcati

si nici ochii-mi intunecati.

Nu-ti uit masca inocenta

si nici privirea-mi absenta.

Clipe de mister, stele

care pier, brate care cer.

Doar tu iubesti ploaia ca mine,

dar nu intelegi ce ea ne spune.

Doar la tine se gandeste floarea rosie

din parul meu. Eu nu, dar ea da.

Doar tu ai facut-o sa se ofileasca,

iar o alta in pieptu-mi sa-nfloreasca.

Doar eu te suport cand

esti de nesuportat.

Doar eu te-am sarutat cand

tu m-ai alungat.

Cine a mai facut asta, copile?

Spune-mi, copile, cine?

Iubirea e o nebunie!

     Ar fi vrut ca lucrurile sa fie simple, ca la gradinita...`Vrei sa fim prieteni?`, dar lucrurile s-au schimbat, lumea s-a schimbat, oamenii s-au schimbat, iar asta facuse si ea. Voia sa se regaseasca pe ea insasi, sa descopere cine era ea cu adevarat, sa fie iar simplu. Simplu...un cuvant atat de simplu  in simplitatea simplitatii a ceea ce inseamna simplu. Nu mai stia daca ea era cea jucausa care il tinea cu sufletul la gura. Nu stia daca ea era cea inabordabila cu replici usturatoare care veneau la pachet cu sarcasmul care arunca sageti si care il ranea, dar nu-si cerea scuze niciodata pentru ca era mult mai simplu sa dea vina pe `lumea asta proasta` decat sa isi recunoasca propriile greseli, era prea greu sa apara vulnerabila in fata lui. Nu stia nici daca ea era cea jucausa si plina de viata, cea ironica, inabordabila si agresiva, nu stia daca era acest amestec nebunesc, dar cea mai favorabila varianta asta era. Ea era un zambet radios care venea la pachet cu cinismul necrutator si daca nu ii convenea, putea sa plece linistit si sa o lase in mijlocul verii pe un mijloc de plaja cu un caiet care a ajuns la mijloc....Doar ca intr-un fel cu totul nebunesc, lui chiar ii placea asta. Ii placea sa o enerveze pentru ca se ajungea la niste glume proaste de care radeai..pentru ca erau ataaaaat de proaste! Ii placea sa o vada si blanda pentru ca erau singurele momente ca el era rasfatat si adorat...Uneori se gandea ca o placea mai mult  jucausa decat agresiva pentru ca avea de castigat, dar de fapt, el avea mereu de castigat...pentru ca avea ce nu a mai avut nimeni altcineva inaintea lui..o avea pe ea exact asa cum era, fara masti, fara clisee si mai ales, cu garda jos...desi a fi cu garda jos la ea inseamna sa il faca idiot..daca stai sa te gandesti, prefera asta in locul unei palme sau a unei replici care l-ar fi ranit pentru ca ea ii stia destule secrete. Trebuia sa-i aprecieze totusi delicatetea, niciodata nu s-a folosit de tot ceea ce stia despre el pentru a castiga o lupta. O avea pe ea exact asa cum era si isi aduse aminte de prima saptamana cand el i-a spus ca intr-o relatie vrea totul , iar ea i-a zis ca nu da niciodata totul, ca se poate da doar pe ea, dar ca el nu merita asta. A trecut ceva timp si se pare ca acum o are pe ea. Nu stie ce a facut sa merite asta, dar nici nu ii pasa...jocul, buclele castanii, ochii mici si negri, sarcasmul,replica `Esti idiot`, poeziile ei si profilul ei bronzat ii sunt de ajuns.  
    Il vede fericit si ii e de ajuns...Si-a adus aminte de momentul in care printr-un simplu gest a facut-o sa apara in fata lui fara nicio masca... Asa e iubirea? Iubirea e o nebunie atunci...Pentru a obtine inima unei femei, barbatii apeleaza de obicei la cele mai tampite trucuri: flori, plimbari in parc, filme siropoase, declaratii pe care le uitau a doua zis. dar el nu, el era altfel..el a facut-o sa-si ofere inima pentru prima data, nu sa-i fie furata si asta printr-o suvita alungata de pe frunte si un sarut pe obraz in timp ce-i stergea lacrimile pentru ca atunci cand ea l-a chemat pe post de iubit, el a venit ca un prieten...Era vulnerabila si probabil ca multi ar fi profitat, dar el parca uitase ca era barbat, uitase ca era iubita lui..o vedea doar pe o prietena care avea nevoie sa fie tinuta in brate. Si asa buclele castanii s-au odihnit pe umarul puternic al unui copil mare.

Buline colorate

Vreau sa avem pe gat

muscaturi de iubire si

sa ma joc noaptea

cu carliontii tai, copile!

Vreau ca buclele mele

sa se contopeasca cu mana ta

cand vom privi

rasaritul si marea.

Vreau ca nisipul sa planga

sub pasii mei

cand alerg spre tine, urias

ce-mi ofera rosii vanatai.

Vrei sa te sarut mereu,deci

recunosti ca esti al meu.

Vrei sa ai totul

cand ma apropii de tine

si sa se topeasca in jurul nostru

acea multime.

Vrem linistea in strigatul de iubire.

Vrem vesnicia in contopire.

Vrem noaptea confidenta sa ne fie,

iar suvitele plangande amintire.

Vrem buline colorate

pe peretii parfumati.

Ne vrem prietenii la un foc de tabara,

un alt cuplu si-o

chitara.

O poza alb-negru zace inramata,

caci clipa prezenta

e mai parfumata.

El si Ea

         Ochii o usturau din cauza lacrimilor care nu ii dadeau pace. Se gandea la toti baietii cu care ar fi putut fi, dar nu a fost. La toti cei pe care i-a refuzat politicos sau mai putin politicos. Si toate astea pentru ca ea il astepta pe El, pentru ca ea se gandea neincetat la El… Oare de ce? Oare de ce un barbat conta atat de mult? Isi amintea cu placere si cu un zambet strengar de mama ei si de modul in care a fost educata. Isi amintea de acele cuvinte glumete, dar adevarate totodata, `au doar ceva intre picioare in plus fata de tine si niste muschi mai mult sau mai putin lucrati, nimic mai mult`…acele cuvinte ii inteapa inima si ii aduc un zambet nostalgic pe buze… Da, ea il astepta pe El pentru ca niciunul dintre cei de dinainte nu se ridica la nivelul asteptarilor ei, niciunul nu avea ceva in plus in afara de `ceva intre picioare si niste muschi mai mult sau mai putin lucrati`, niciunul nu avea acea sclipire in privire sau acea replica spontana care sa o faca sa tremure. Ea il astepta pe El pentru ca el ii dadea acea replica care cerea o alta replica usturatoare, iar dialogul lor sarcastic se transforma int-o lupta intre sexe. El avea acea sclipire in privire care ii demonstra ca in preajma ei este el insusi, insa replicile ei acide aduceau niste fulgere care o speriau si care o avertizau ca poate fi si periculos. Poate ca tocmai asta o atragea la el, misterul, senzatia ca se joaca cu focul. O atragea ca o invita la intalnire fara a-i spune unde o duce, fara a sti cum sa se imbrace potrivit circumstantelor, dar, spre uimirea lui, intotdeauna era imbracata cameleonic, intr-un mod atragator, original si armonios astfel incat se potrivea oriunde si oricand. El o atragea intr-un mod in care nu o mai facuse nimeni, iar el era complet innebunit de prezenta ei, chiar daca dadea impresia ca este stapan pe situatie. Nu era, iar prietenii lui vedeau asta, dar nu aveau indrazneala necesara pentru a-I spune, doar nu voiau sa-i raneasca orgoliul de mascul cuceritor spunandu-i ca el era de fapt cel cucerit. Prietenele ei erau uimite de cat de bine le statea impreuna, dar si de modul in care prietena lor cea stapana pe tot si toate devenea agitata de fiecare data cand venea vorba de el. Rareori isi pierdea cu adevarat calmul, iar el o aducea tot mai des in starea asta. Da, asta era ceva cu adevarat ciudat. Ei erau ciudati si se simteau atrasi unul de celalalt, insa erau si indeajuns de orgoliosi pentru a nu recunoste asta unul fata de celalalt.

Ce bine ca esti- Nichita Stanescu

E o întâmplare a fiinţei mele
şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.

Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.

Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
douâ culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.

Un an

        Soarele de iunie ii gadila obrajii si o facea sa isi inceapa ziua printr-un zambet somnoros. Buclele-i castanii se odihneau lenes pe umar, iar telefonul suna apucat de o criza scandaloasa. `Alo?` raspunse cu o voce plictisita. `Neata, ramane valabila intalnirea aia?` ii raspunse vocea de la celalalt capat…`Ooo Doamne, am uitat complet, scuza-ma, te sun eu mai tarziu!`. Se ridica anevoie din pat intrebandu-se cum isi va descurca parul rebel plin de fixativul ramas de noaptea trecuta petrecuta cu o gasca de prieteni la o petrecere ce se dorea a fi `cuminte`, dar..ce sa faci? Planurile ii sunt  intotdeauna date peste cap de propria personalitate sucita. Rugandu-se sa nu se supere, suna inapoi si isi ceru scuze ca nu poate ajunge astazi la acea intalnire, amanand-o pentru saptamana viitoare.

         S-a trezit cu gandul ca vrea sa-si puna o dorinta, care odata pusa, sa o faca sa creada in ea cu adevarat. Dorinta aia care la un moment dat, intr-o anumita secunda, te face sa iti schimbi viata radical si sa afli ce astepti cu adevarat de la tine. Si-a amintit ce visuri avea in urma cu un an si si-a dat seama cat de mult s-a schimbat si cat de vizibila este urma pe care si-au lasat-o anumite persoane asupra ei, cat de mult a maturizat-o o chestie care a inceput ca o joaca, dar care s-a transformat intr-o nevoie fireasca.

         Vara trecuta abia avea curajul de a spune o fraza ce i s-a aprins razleata in minte, iar astazi….Astazi s-ar lupta si ar infrunta pe oricine ar avea curajul sa ii spuna ca nu poate ajunge acolo unde si-a propus, astazi zambeste ingaduitor baiatului pe care l-a iubit, intelegandu-i trairile copilaresti.

`Te-am lasat confuz si aiurit

cand am plecat si tu nu m-ai oprit

si iar ai intrebat nimic.`

         Astazi intelege cu adevarat ce inseamna egocentrismul absolut, ideea ca totul se invarte in jurul sau si o cuprinde un  ras molipsitor cand realizeaza ca persoana pentru care si-a infruntat prietenii este acum doar un alt punct pe un  drum batatorit si totusi mereu imprevizibil. Astazi intelege niste cuvinte care in urma cu doua luni pareau a nu avea sens (`Trebuie sa intelegi ca exista oameni pentru care merita sa te consumi si oameni pentru care nu.`), iar acea discutie nocturna presarata cu o racoare de aprilie capata o nuanta rosiatica in mintea ei. Astazi probabil ca s-ar apuca de fumat fara sa-i pese de ceea ce vor spune ceilalti, dar tot astazi se gandeste ca nu ar avea niciun rost…isi aminteste senzatia de greata si brusc, tigarile nu i se mai par apetisante…J  Astazi e sucita!

`Un ochi razand, un ochi plangand

Un suflet dulce lacrimand,

O femeie frumoasa pe trotuar cazand,

Un barbat nepasator fuma o tigara surazand`

       Si-a pus acea dorinta care ii inflorise in minte, iar acum, cand dorinta este deja pusa, contrar tuturor asteptarilor, crede in ea.

`Pentru ca vreau, pentru ca pot

urat cu tine ma comport.

Ai devenit urat si aiurit,

daca stau sa ma gandesc, si mai ticnit

de cand noi doi n-am mai vorbit.

                     Aminirile sunt doar niste intamplari care te fac sa zambesti sau nu, dar care te fac sa inveti invariabil ceva. Trecutul nu ne invata ce sa facem, dar ne invata ce sa nu facem.

`Ma pierd in tot ce-ai insemnat,

am folosit perfect compus, deci

e uitat.`