joi, 16 februarie 2012

Caimac

Ma priveste cu
o privire tampa de om
care nu intelege
de ce nu intelege.

El ma-ntreaba neincetat
de ce cutreier cuvintele
in lung si-n lat.

El bea cafeaua
cu caimac,
fierbinte, fara zahar;
si urla macabru
ca s-a saturat.

Isi fumeaza tigara,
privindu-ma indescifrabil.
Imi spune ca-s frumoasa
cand cer
un fursec mancabil.

Ii place licenta-mi
poetica
si adora iubirea
platonica.

Ciudatenia nu se poate
exprima in cuvinte.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu