Foame

Când o să vorbesc
iar
cu ea,
o s-o pun să facă pește.

Îl vreau, pe el, al meu.
Am un simț al proprietății extrem
de dezvoltat. Nu vreau să-l posed.
Îl vreau.
Îl miros. Miroase urât, doar e mort.
Cum să mănânci ceva mort?
Cum să mă omori și să mă mănânci?
dar îl miros încă tânăr. Tânăr
în simplitatea modului
în care-mi zace-n farfurie. Mic.
E sincer in micime. Mare.
E totuși mare. Ca foamea.
Îl miros aromat.
Aromat cu lămâie, sacrificiu,
puțină iubire. Alb-gălbui. Pur.
Îngrozit.
Nu pot să te mănânc. Răscruce.