Dor de toamna, dor de tine

Astazi nu stiu ce m-a apucat, dar  mi-e dor de toamna...Mi-e dor sa alerg prin baltoace uda leoarca, mi-e dor sa stau cu o carte in mana pe canapea, iar afara sa ploua cu galeata, mi-e dor sa-l sarut pe el in timp ce stropii de ploaie ne ametesc...Mi-e dor sa fiu bosumflata ca afara ploua, dar in acelasi timp imi place..si ma comport ca o fetita rasfatata...
Mi-e mai usor sa scriu atunci cand ploua, imi place ploaia..simt ca literele se imbina mai usor, iar eu ma las purtata de acel vis...
Cred ca mi-e dor de el..si poate ca mi-e dor de toamna pentru ca imi aminteste de el, de mirosul lui si de povestea noastra care s-a terminat chiar inainte sa inceapa...
Nu mai am chef sa scriu, m-am intristat...Ma las purtata de amintiri si pana la urmatoarea postare va las cele mai calde sarutari....Stii tu, dragul meu...si pentru tine sunt acele sarutari...